Cultura organica reprezinta o parte a agriculturii care evita folosirea ingrasamintelor sintetice, a pesticidelor si a aditivilor de crestere a plantelor.
Cultura organică, de asemenea, evită utilizarea organismelor modificate genetic (OMG) – plante sau animale al caror material genetic a fost alterat prin folosirea ingineriei genetice.
Cultura organică se bazeaza pe rezidurile recoltelor, îngrașăminte naturale de origine animală și cultivarea mecanizată, pentru a menține productivitatea solului și pentru a furniza plantelor substanțe nutritive.
Controlul paraziților organici implică efectele cumulative ale mai multor tehnici: includerea, permiterea pâna la un anumit nivel acceptabil a efectelor paraziților, Încurajarea sau chiar introducerea organismelor benefice (controlul biologic al parazitilor), selecția și rotația atenta a recoltelor și controalelor tehnice asupra dispozitivelor de mecanizare. Aceste tehnici protejează mediul înconjurător, previn poluarea și contribuie gradual la sănătea noastră.
Conform Organizației Internaționale a Culturilor Organice OICO :”Rolul agriculturii organice în cultură, procesare, distribuție sau consum este acela de a susține și spori sănătatea ecosistemelor și organismelor, de la cel mai mic pâna la ființele umane.”Astăzi, cultura organică este reglementată prin standarde. Există două tipuri de standarde: cele voluntare și cele legislative.
În 1970,asociațiile private au creat standarde care permiteau productorilor să se autocertifice.
În 1980 guvernele au început să emită ghiduri cu privire la producția organică. Astfel au fost schițate studii cu scopul de a determina productivitatea agriculturii organice(producția/unitate de teren) în raport cu agricultura convențională.Oricum, rezultatele acestor studii au fost inconsistente.
Cultura organică câstigă acum popularitate și este acceptată de populația din întreaga lume. Creșterea preocupării consumatorilor privind sănătatea, bunăstarea și mediul înconjurător reprezintă cu adevarat o miscare internațională. Ceea ce a început de la alimentele organice se extinde la multe alte domenii, cum ar fi îmbrăcămintea, mobilierul și produsele de îngrijire personală.
Referitor la cosmeticele naturale și organice, scopul este acela de creștere și expansiune. Produsele organice sunt privite ca fiind mai sănătoase și mai puțin contaminate. De asemenea, folosirea produselor organice permite oamenilor să își âămbunătățească sănătatea. Dificultatea consumatorilor de a distinge produsele cu adevarat naturale a dus la necesitatea crearii standardelor. În prezent, nu există nici o legislație care să limiteze companiile în a folosi cuvântul „organic” pe produse care au un procent mic de ingrediente organice. Brand-urile care vor să câștige încrederea consumatorilor lucrează cu organizațiile de certificare.
ECOCERT este cel mai cunoscut organism de certificare din Europa pentru produsele organice, activând în peste 80 de țări din întreaga lume. Standardele Ecocert au fost concepute împreuna cu expertii în cultura organică și un comitet tehnic profesionist. Standardul Ecocert a fost înregistrat de guvernul francez în 2002 ca fiind standardul oficial în cosmetica organică din Franîa.
CE SE CONTROLEAZĂ?
Materia prima, furnizorii, procentajul ingredientelor naturale și organice, procesele de producîie, ambalare și etichetare. Toate procesele trebuie să fie prielnice mediului înconjurator și trebuie să protejeze resursele naturale ale planetei. Transparența față de consumator: procentajul ingredientelor naturale și al ingredientelor emise de Agricultura Organică trebuie să apara pe etichete. Pentru a atinge standardul ECOCERT pentru cosmetice naturale și organice, cel puîin 95% din ingrediente trebuie să fie naturale sau de origine naturală.Minimum 10% din totalul ingredientelor trebuie să aibă certificate emise de agricultura organică. Majoritatea ingredientelor sintetice nu sunt acceptabile (silicon, glycol, carbomer, paraben, parfum sintetic, etc). Toate produsele trebuie să fie fără OMG (organisme modificate genetic!)
Fără comentarii